nucă

română

Etimologie

Din latină nux, nŭcis.

Pronunție

  • AFI: /'nu.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nucă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nucă nuci
Articulat nuca nucile
Genitiv-Dativ nucii nucilor
Vocativ ' '
  1. fructul nucului.
    Miez de nucă.
  2. miezul comestibil de nucă.
    Ulei de nucă.
  3. piesă formată dintr-o tijă metalică teminată cu un cap sferic, servind la realizarea unor articulații la mașini.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A se potrivi (sau a se lovi, a se nimeri) ca nuca-n perete = a nu se potrivi deloc


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.