rida

Vezi și : riða, ríða, ridà, rīdā

română

Etimologie

Din franceză rider.

Pronunție

  • AFI: /ri'da/


Verb


Conjugarea verbului
se rida
Infinitiv a se rida
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mă ridez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să se rideze
Participiu ridat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a căpăta riduri.
    Se ridează la obraz.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





corsicană

(corsu)

Variante

  • ride

Etimologie

Din latină ridere.

Pronunție

  • AFI: /ˈrida/


Verb

  1. a râde

Cuvinte derivate

  • risa





suedeză

(svenska)

Etimologie

Din nordică veche ríða.

Pronunție

  •  audiofișier


Verb


Conjugarea verbului
rida
Activ Pasiv
Infinitiv rida ridas
Prezent rider rids
Perfect red reds
Supin ridit ridits
Imperativ rid
Participiu
Prezent ridande, ridandes
Perfect riden
  1. a călări
    De red genom öknen.

Cuvinte derivate

  • berida
  • ridning
  • ritt

Cuvinte compuse

  • ridbyxor
  • ridhjälm
  • ridhus
  • ridjacka
  • ridpiska
  • ridskola
  • ridstövel

Cuvinte apropiate

Expresii

  • rida in
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.