călări

română

Etimologie

Din călare.

Pronunție

AFI: /kə.lə'ri/

Verb

Conjugarea verbului călări
Infinitiv	a călări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	călăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să călărească
Participiu	călărit
Conjugare	IV

(v.intranz.) a merge călare.
(v.tranz.) a mâna calul stând călare pe el; a încăleca.

Cuvinte derivate

călărit

Traduceri

a merge călare

engleză: ride (English)
germană: reiten (Deutsch)

islandeză: ríða (íslenska)
suedeză: rida (svenska)

Anagrame

raclai

Referințe

DEX online: „călări”
DEX '98 via DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.