căpăta
română
Etimologie
Din latină populară *capĭtāre, de la cāput („capital”).
Pronunție
- AFI: /kə.pəˈta/
Verb
| Conjugarea verbului căpăta | |
| Infinitiv | a căpăta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
capăt |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să capete |
| Participiu | căpătat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a obține un lucru solicitat, a primi (în dar sau de pomană).
- a câștiga; a agonisi; a dobândi prin...
- Căpătați 5 000 de lei de la mine dacă ...
Sinonime
Cuvinte derivate
- căpătare
- căpătat
Locuțiuni
Cuvinte apropiate
Traduceri
a obține
|
|
a primi în dar
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.