rid
română
Etimologie
Din franceză ride.
Pronunție
- AFI: /rid/
Substantiv
| Declinarea substantivului rid | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rid | riduri |
| Articulat | ridul | ridurile |
| Genitiv-Dativ | ridului | ridurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- încrețitură pe suprafața pielii (mai ales pe față); creț; zbârcitură; cută; dungă.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.