repetitor
română
Etimologie
Din franceză répétiteur, germană Repetitor.
Pronunție
- AFI: /re.pe.ti'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului repetitor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | repetitor | repetitori |
| Articulat | repetitorul | repetitorii |
| Genitiv-Dativ | repetitorului | repetitorilor |
| Vocativ | repetitorule | repetitorilor |
- (ieșit din uz) pedagog, meditator.
- pianist acompaniator al unui cântăreț sau al unui instrumentist în repetiții și în recitaluri; corepetitor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului repetitor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | repetitor | repetitoare |
| Articulat | repetitorul | repetitoarele |
| Genitiv-Dativ | repetitorului | repetitoarelor |
| Vocativ | repetitorule | repetitoarelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.