meditație

română

Etimologie

Din latină meditatio, franceză méditation.

Pronunție

  • AFI: /me.di'ta.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
meditație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meditație meditații
Articulat meditația meditațiile
Genitiv-Dativ meditației meditațiilor
Vocativ meditație meditațiilor
  1. reflectare, cugetare adâncă; meditare, reflecție.
  2. specie a genului liric, cuprinzând reflecții despre condiția umană.
  3. pregătire a lecțiilor, a examenelor cu un meditator; lecție particulară dată de un meditator, preparator.
  4. perioadă de timp, în afara orelor de curs, în care elevii (dintr-un internat) își pregătesc temele.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.