relua

Vezi și : reluă

română

Etimologie

Din re- + verbul a lua (după franceză reprendre).

Pronunție

  • AFI: /re.luˈa/


Verb


Conjugarea verbului
relua
Infinitiv a relua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 reiau
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să reia
Participiu reluat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lua din nou, a lua înapoi.
  2. (v.tranz.) a începe din nou; a continua, a urma (după o întrerupere).

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din relua.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru relua.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.