raită

română

Etimologie

Din maghiară rajta.

Pronunție

  • AFI: /ˈraj.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
raită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ raită raite
Articulat raita raitele
Genitiv-Dativ raitei raitelor
Vocativ raită raitelor
  1. (fam.) parcurgere a unui drum fără oprire (mari), trecere în grabă pe undeva, vizită scurtă.


Traduceri


Interjecție

  1. (înv.; în forma raita) cuvânt de recunoaștere rostit de paznicii de noapte, când se apropiau unul de altul.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.