proteză

română

Etimologie

Din franceză prothèse.

Pronunție

  • AFI: /pro'te.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
proteză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ proteză proteze
Articulat proteza protezele
Genitiv-Dativ protezei protezelor
Vocativ proteză protezelor
  1. aparat sau piesă medicală care înlocuiește un organ, un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixează o dantură falsă.
  2. operație chirurgicală prin care se înlocuiește un organ, un membru al corpului etc. printr-o proteză.
  3. (fon.) apariție accidentală a unei vocale la începutul unui cuvânt care începe cu o consoană, fără a se schimba înțelesul cuvântului.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.