prepeliță
română
Etimologie
Din sârbo-croată препелица (prepelica) < proto-slavă *perpelъ.
Pronunție
- AFI: /'pre.pe.li.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prepeliță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prepeliță | prepelițe |
| Articulat | prepelița | prepelițele |
| Genitiv-Dativ | prepeliței | prepelițelor |
| Vocativ | prepelițo | prepelițelor |
- (ornit.) (Coturnix coturnix) pasăre migratoare din ordinul galinaceelor, de culoare brună, cu dungi pe spate, care se vânează pentru carnea ei gustoasă.
Sinonime
Cuvinte derivate
- prepelicar
- prepelicioară
Cuvinte compuse
- grâul-prepeliței
- grâul-prepelițelor
- prepeliță japoneză
Expresii
- A căuta coada prepeliței = a căuta ceva inexistent
- (fam.) A se înțelege ca gâsca cu prepelița = a nu se înțelege de loc
Vezi și
- fazianide
- galinacee
Traduceri
pasăre
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.