pleată
română
Etimologie
Din slavă (veche) pletŭ.
Pronunție
- AFI: /ˈple̯a.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului pleată | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pleată | plete |
| Articulat | pleata | pletele |
| Genitiv-Dativ | pletei | pletelor |
| Vocativ | pleată | pletelor |
- (mai ales la pl.) părul capului lăsat să crească până pe umeri sau să atârne pe spate (împletit în cozi); (p.ext.) păr (nearanjat, necoafat).
- (reg.) mănunchi de fuior.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.