piure

română

Etimologie

Din franceză purée.

Pronunție

  • AFI: /pju're/


Substantiv


Declinarea substantivului
piure
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ piure piureuri
Articulat piureul piureurile
Genitiv-Dativ piureului piureurilor
Vocativ piureule piureurilor
  1. preparat culinar din legume sau din fructe fierte (ori crude), trecute prin sită sau zdrobite, folosit de obicei ca garnitură.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.