otac

română

Etimologie

Din turcă otak „cort mare”.

Pronunție

  • AFI: /o'tak/


Substantiv


Declinarea substantivului
otac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ otac otacuri
Articulat otacul otacurile
Genitiv-Dativ otacului otacurilor
Vocativ otacule otacurilor
  1. (reg.) colibă care servește ca adăpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului; odaie.
  2. loc împrejmuit, pe câmp sau la munte, unde stau (noaptea) oile sau vitele.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.