ogivă

română

Etimologie

Din franceză ogive.

Pronunție

  • AFI: /o'ʤi.və/


Substantiv


Declinarea substantivului
ogivă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ogivă ogive
Articulat ogiva ogivele
Genitiv-Dativ ogivei ogivelor
Vocativ ogivă ogivelor
  1. sistem de construcție caracteristic arhitecturii gotice, format din intersecția a două arce de cerc dispuse diagonal, care formează osatura unei bolți.
  2. partea anterioară a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete, având formă aerodinamică.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.