osatură

română

Etimologie

Din franceză ossature.

Pronunție

  • AFI: /o.sa'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
osatură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ osatură osaturi
Articulat osatura osaturile
Genitiv-Dativ osaturii osaturilor
Vocativ osatură osaturilor
  1. totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet, osărie.
  2. schelet de rezistență al unei construcții, al unei mașini, al unei nave etc.
  3. (fig.) constituție internă, structură, alcătuire (a ceva).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.