ofertă

română

Etimologie

Din italiană offerta, germană Offerte.

Pronunție

  • AFI: /o'fer.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ofertă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ofertă oferte
Articulat oferta ofertele
Genitiv-Dativ ofertei ofertelor
Vocativ ofertă ofertelor
  1. propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea-cumpărarea unor mărfuri, pentru angajarea într-o slujbă, participarea la o acțiune, prestarea unor servicii etc.; (concr.) act, document scris prin care se face o astfel de propunere.
  2. totalitatea mărfurilor destinate consumului, aflate în circulație.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.