mreajă
română
Variante
Etimologie
Din slavă (veche) mrĕža.
Pronunție
- AFI: /ˈmre̯a.ʒə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mreajă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mreajă | mreje |
| Articulat | mreaja | mrejele |
| Genitiv-Dativ | mrejei | mrejelor |
| Vocativ | mreajă | mrejelor |
- unealtă de pescuit formată dintr-o plasă foarte ușoară, cu ochiuri relativ mari și împletită din ață subțire, cu ajutorul căreia se pescuiește în porțiunile liniștite ale apelor curgătoare sau în bălți.
- coteț de pescuit.
- (fig.) (mai ales la pl.) mijloc viclean de a prinde sau a înșela pe cineva; cursă, laț; (p.ext.) situație în care se află o persoană ademenită.
- ceea ce încătușează libertatea, independența cuiva.
- (p.anal.) (adesea la pl.) pânză de păianjen.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.