mosc

română

Etimologie

Din neogreacă μόσϰος (móskos). Confer italiană mosco.

Pronunție

  • AFI: /mosk/


Substantiv


Declinarea substantivului
mosc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mosc moști
Articulat moscul moștii
Genitiv-Dativ moscului moștilor
Vocativ - -
  1. (zool.) (Moschus, mai ales Moschus moschiferus) animal rumegător, de mărimea unei căprioare, fără coarne, cu caninii superiori foarte lungi, originar din Asia.

Sinonime

  • (zool.) (rar) moscar

Cuvinte derivate

  • moscușor

Cuvinte apropiate

  • moschide

Vezi și


Traduceri



Declinarea substantivului
mosc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mosc moscuri
Articulat moscul moscurile
Genitiv-Dativ moscului moscurilor
Vocativ - -
  1. (biol.) substanță secretată de o glandă a masculului moscului, utilizată în medicină și în industria parfumurilor.
    Miros de mosc.

Sinonime

  • (biol.) cabarga

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și


Traduceri

Referințe





irlandeză

(Gaeilge)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mosc

  1. moschee
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.