martius

latină

(Latina)

Etimologie

Numit după zeul Mārs („Marte”).

Pronunție

  • AFI: /ˈmaːr.ti.us/
  • AFI: /ˈmaːr.tɪ.ʊs/


Adjectiv

mārtius m., (feminin mārtia, neutru mārtium)

  1. de martie, de marț
  2. propriu zeului Marte
  3. (fig.) marțial, ostășesc, militar, de război

Cuvinte apropiate

Nota Bene

  • În limba latină, numele lunilor sunt folosite ca adjective. În perioada clasică a limbii latine, adjectivul modifică un substantiv care identifică o anumită zi, a cărei dată se socotește. În latină medievală și perioadele următoare, adjectivul modifică data zilei în luna respectivă.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.