marsuin
română
Etimologie
Din franceză marsouin < probabil din daneză marsvin; din mar („mare”) + svin („porc”). Confer germană Meerschwein („porc de mare”).
Pronunție
- AFI: /mar.su'in/
Substantiv
| Declinarea substantivului marsuin | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | marsuin | marsuini |
| Articulat | marsuinul | marsuinii |
| Genitiv-Dativ | marsuinului | marsuinilor |
| Vocativ | - | - |
Vezi și
Traduceri
mamifer
|
|
Substantiv
| Declinarea substantivului marsuin | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | marsuin | marsuinuri |
| Articulat | marsuinul | marsuinurile |
| Genitiv-Dativ | marsuinului | marsuinurilor |
| Vocativ | - | - |
- (mar.) împletitură din parâmă, fixată la prora și la pupa remorcherelor, folosită ca apărătoare.
Vezi și
Traduceri
apărătoare de parâmă
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.