marry

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie marien, care provine din anglo-normandă marier < latină marītāre < marītus („soț, mărit”).

Pronunție

  • AFI: /'mari/ (Anglia)
  • AFI: /'mæri/ (SUA)
  • AFI: /'meɪri/ (SUA)
  • AFI: /'mɛ(ə)ri/ (SUA)


Verb


Conjugarea verbului
to marry
Infinitiv to marry
Prezent simplu
pers. 3 sg.		 marries
Trecut simplu married
Participiu trecut married
Participiu prezent marrying
  1. a se mărita, a se căsători
    Neither of her daughters showed any desire to marry.
  2. a se mărita cu, a se căsători cu, a se însura cu
    His daughter was married some five years ago to a tailor's apprentice.
  3. (fig.) a uni, a îmbina, a lega
    The attempt to marry medieval plainsong with speed metal produced interesting results.
  4. (bis.) a cununa
    A justice of the peace will marry Jones and Smith.
  5. (tehn.) a împreuna două parâme fără a le lega

Sinonime

  • 1-2: get married, dowrying
  • 3: join, unite
  • 4: wed

Antonime

  • divorce

Cuvinte apropiate

  • marriage

Locuțiuni

  • marry into
  • marry off
  • marry up

Expresii

  • marry in haste, repent at leisure

Etimologie

Din engleza medie Marie, referitor la Mary (= Virgin Mary).

Interjecție

marry!

  1. (ieșit din uz) într-adevăr!, adevărat!, sigur!, firește!

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.