marș

Etimologie

Din franceză marche, germană Marsch.

Pronunție

• AFI: /marʃ/

Substantiv

1. mers, deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat (într-o anumită formație).
2. (înv.) distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore.
3. acțiune militară viguroasă îndreptată asupra unui obiectiv.
4. probă atletică de mers rapid pe distanțe lungi.
5. (p.gener.) deplasare, drum, cursă (obositoare).
6. compoziție muzicală puternic ritmată, care adesea reglează cadența pasului unei formații, a unui cortegiu etc.
7. compoziție literară în versuri, scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș.

Interjecție

1. cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat.
2. cuvânt cu care se gonește un câine sau, (p.gener.), un om.

Referințe

• DEX '98 via DEX online