cântat

română

Etimologie

Din verbul a cânta.

Pronunție

  • AFI: /kɨnˈtat/


Substantiv


Declinarea substantivului
cântat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cântat cântate
Articulat cântatul cântatele
Genitiv-Dativ cântatului cântatelor
Vocativ cântatule cântatelor
  1. faptul de a cânta.
  2. sunet caracteristic (plăcut) scos de unele păsări și insecte.

Expresii

  • La (sau pe la, spre) cântatul cocoșilor = (pe) la miezul nopții sau în zorii zilei


Traduceri

Etimologie

Din cânta.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru cânta.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.