manită

română

Etimologie

Din franceză mannite.

Pronunție

  • AFI: /ma'ni.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
manită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manită invariabil
Articulat manita invariabil
Genitiv-Dativ manitei invariabil
Vocativ manită invariabil
  1. substanță organică zaharată conținută în rășina de frasin și în unele ciuperci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.