maică

română

Etimologie

Din bulgară майка (majka), sârbocroată majka.

Pronunție

  • AFI: /ˈmaj.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
maică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ maică maici
Articulat maica maicile
Genitiv-Dativ maicăi maicilor
Vocativ maică maicilor
  1. (pop.) mamă.
  2. termen de politețe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) în vârstă; termen afectiv cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere.
  3. călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe.
  4. (fig.) (pop.) izvor, cauză, origine.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.