jeu

Vezi și : jeù, je'u

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche geu, gieu, giu < latină iocus, jocus („glumă; joc”).

Înrudit cu catalană joc, italiană gioco, giuoco, occitană jòc, portugheză jogo, română joc și spaniolă juego.

Pronunție

  • AFI: /ʒø/
  •  Audiofișier


Substantiv

jeu m., jeux pl.

  1. joc
  2. (p.ext.) joacă
    Le jeu fait partie de l'univers de l'enfant.
  3. (la teatru) piesă
  4. (spec.) trusă
  5. (la jocuri de cărți) mână
    Il a vu ton jeu.

Sinonime

  • 2: amusement, distraction, divertissement, loisir, passe-temps
  • 3: interprétation

Cuvinte derivate

  • contrejeu

Cuvinte apropiate

Paronime

Locuțiuni

Expresii

  • bon jeu bon argent
  • c'est pas du jeu
  • c'est un jeu d'enfants
  • jeu de main, jeu de vilain
  • le jeu n'en vaut pas la chandelle
  • les jeux sont faits
  • malheureux en amour, heureux au jeu

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.