huhura
română
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
- AFI: /hu.hu'ra/
Verb
| Conjugarea verbului huhura | |
| Infinitiv | a huhura |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
huhur |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să huhure |
| Participiu | huhurat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) (reg.) (despre bufnițe; la pers. 3) a scoate strigăte caracteristice speciei.
- a chiui.
Sinonime
Cuvinte derivate
- huhurez, huhurete
Traduceri
a chiui
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.