hașmă
română
Etimologie
Din maghiară hagyma („ceapă”). Confer și hasmațuchi.
Pronunție
- AFI: /'haʃ.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului hașmă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hașmă | hașme |
| Articulat | hașma | hașmele |
| Genitiv-Dativ | hașmei | hașmelor |
| Vocativ | hașmă | hașmelor |
- (bot.) (Allium ascalonicum) plantă erbacee cu bulb, cu frunze cilindrice și cu flori albe, roz sau albastre, care se prezintă în inflorescențe sferice.
Sinonime
- (bot., gastr.) eșalot
Vezi și
Traduceri
plantă; legumă
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.