gloabă

română

Etimologie

Din slavă (veche) globa.

Pronunție

  • AFI: /'glo̯a.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gloabă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gloabă gloabe
Articulat gloaba gloabele
Genitiv-Dativ gloabei gloabelor
Vocativ gloabă gloabelor
  1. cal slab, prăpădit (și bătrân); mârțoagă.
  2. amendă care se aplica cuiva ca urmare a săvârșirii unor delicte sau crime.
  3. taxă care se plătea în trecut în scopul interzicerii redeschiderii unui proces.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.