foule

Vezi și : foulé

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie foule, form alternativă pentru franceză veche foulc < limba francă *folc, *fulc („mulțime, masă, lume, oameni”), din proto-germanică *fulką („mulțime, gloată”).

Înrudit cu daneză folk, engleză folk, germană Volk, islandeză fólk, neerlandeză volk, norvegiană folk și suedeză folk.

Pronunție

  • AFI: /ful/
  •  Audiofișier


Substantiv

foule f., foules pl.

  1. mulțime (de oameni), masă
  2. gloată, buluc, adunătură
  3. (p.ext.) multitudine, mulțime

Sinonime

  • 1: armée, cortège, flot, horde, multitude, populaire, population, populo, presse

Omofone

Locuțiuni

  • bain de foule
  • déplacer les foules
  • en foule
  • mât de foule
  • se tirer de la foule
  • vergue de foule

Etimologie

Din franceză medie foule și fouler, care provine din franceză veche foler < latină fullō („a fula, a călca în picioare, a zdrobi”).

Substantiv

foule f., foules pl.

  1. (înv.) fulare
  2. (p.ext.) călcare, zdrobire
  3. (fig. și înv.) opresiune, vexațiune

Sinonime

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din fouler.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru fouler.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru fouler.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru fouler.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru fouler.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru fouler.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.