armée

Vezi și : armee, Armee

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie armee, forma de participiu trecut la feminin singular pentru armer.

Atestat în franceză pentru prima dată în jurul anului 1370 (dar nu în anglo-normandă), împrumutat prin anglo-normandă din latină armāta („armată”), forma de participiu trecut la neutru plural pentru armō („a arma, a înarma”) < din arma („arme”). Este dublet al lui armada.

Pronunție

  • AFI: /aʁ.me/


Substantiv

armée f., armées pl.

  1. (mil.) armată
  2. (mil.) forțe armate

Sinonime

  • 1: (mil.) (înv.) ost
  • 2: (mil.) arme, force, force navale, force terrestre, force d'intervention

Cuvinte derivate

  • cyberarmée

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din armer.

Verb

  1. forma de participiu trecut la feminin singular pentru armer.

Etimologie

Din armé.

Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru armé.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.