flag

Etimologie

Din engleza medie flag, flagge < de origine incertă. Înrudit cu neerlandeză vlag, germană Flagge, suedeză flagg și daneză flag.

Pronunție

• AFI: /flæɡ/

Substantiv

flag, pl. flags

1. drapel, steag, stindard, flamură

   They raised the flag to salute the troops.

2. fanion, steguleț
3. (p. ext., nav.) navă amiral, vas-amiral
4. (cib.) flag
5. (în Anglia, copilăresc) joc pentru copii

Vezi și

• banner
• standard

Verb

1. a semnaliza cu steagul sau fanionul; a marca cu stegulețe
2. (normal urmărit de down) a semnaliza unui autovehicul să oprească

   Please flag down a taxi for me.

3. (normal urmărit de up) a indica, a nota, a marca

   I've flagged up the need for further investigation into this.

4. (cib.) a semnala

Etimologie

Probabil din nordică veche.

Verb

1. a debilita, a slăbi, a se micșora, a se veșteji

   His strength flagged toward the end of the race.

Etimologie

De origine necunoscută. Confer daneză flæg.

Pronunție

• AFI: /flæɡ/

Substantiv

flag, pl. flags

1. (bot.) iris

Etimologie

Probabil de origine scandinavă. Confer islandeză flag.

Substantiv

flag, pl. flags

1. (ieșit din uz și reg.) bucată de pământ
2. dală, lespede

Verb

1. a pava cu dale sau lespezi

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary