debilita

română

Etimologie

Din franceză débiliter < latină debilitare.

Pronunție

  • AFI: /de.bi.liˈta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) debilita
Infinitiv a (se) debilita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) debilitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) debiliteze
Participiu debilitat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a deveni sau a face să devină debil.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.