explorare

română

Etimologie

Din a explora.

Pronunție

  • AFI: /eks.plo'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
explorare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ explorare explorări
Articulat explorarea explorările
Genitiv-Dativ explorării explorărilor
Vocativ explorare explorărilor
  1. acțiunea de a explora și rezultatul ei; explorație.
  2. complex de cercetări geologice care, în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit, are drept scop stabilirea limitelor, a condițiilor de zăcământ, precizarea structurii, a calității unui corp de substanță minerală utilă etc.
  3. examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei boli.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.