explora

română

Etimologie

Din franceză explorer < latină explorare.

Pronunție

AFI: /eks.plo'ra/

Verb

Conjugarea verbului explora
Infinitiv	a explora
Indicativ prezent pers. 1 sg.	explorez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să exploreze
Participiu	explorat
Conjugare	I

(v.tranz.) a cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută, cu scopul de a face descoperiri sau studii științifice.
A explora fundul mării.
a cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ.
(fam.) a cerceta, a căuta în...

Sinonime

analiza, cerceta, examina, investiga, sonda, studia, urmări

Cuvinte derivate

explorabil
explorare
explorat
explorator
exploratoriu
explorație, explorațiune
neexplorat

Traduceri

a sonda

afrikaans: ondersoek (Afrikaans)
catalană: explorar (català)
daneză: udforske (dansk)
engleză: explore (English)
esperanto: esplori (Esperanto)
finlandeză: tutkia (suomi)
franceză: explorer (français)

germană: erforschen (Deutsch), explorieren (Deutsch) (rar)
italiană: esplorare (italiano)
neerlandeză: exploreren (Nederlands)
portugheză: explorar (português)
spaniolă: explorar (español)
suedeză: utforska (svenska), explorera (svenska)
turcă: araştırmak (Türkçe)

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.