eristică
română
Etimologie
Din eristic.
Pronunție
- AFI: /e'ris.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului eristică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | eristică | eristice |
| Articulat | eristica | eristicele |
| Genitiv-Dativ | eristicei | eristicelor |
| Vocativ | eristico | eristicelor |
- artă a disputei, a controversei, care folosește argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate.
- adeptă a eristicii.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.