envie
| Vezi și : envié |
franceză
(français)
Etimologie
Din latină invidia.
Pronunție
- AFI: /ɑ̃.vi/
Substantiv
envie f., envies pl.
- invidie
- Sa nomination lui attire l'envie de bien des gens.
- dorință, deziderat
- Je n'ai nulle envie de vous nuire.
- poftă, apetit
- Envie de manger, de boire.
- luxură, desfrânare, concupiscență
Sinonime
- 1: jalousie
Cuvinte derivate
- envier
- envieux
- envieusement
Expresii
- avoir envie
- envie de vomir
- envie de femme grosse
- faire envie
- faire passer l'envie
- le serpent de l'envie
- passer son envie
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.