apetit
română
Etimologie
Din franceză appétit.
Pronunție
- AFI: /a.pe'tit/
Substantiv
| Declinarea substantivului apetit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | apetit | apetituri |
| Articulat | apetitul | apetiturile |
| Genitiv-Dativ | apetitului | apetiturilor |
| Vocativ | apetitule | apetiturilor |
- (franțuzism) poftă de mâncare; (p.ext.) dorință nestăpânită de a face ceva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.