electoare
română
Etimologie
Din elector.
Pronunție
- AFI: /e.lek'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului electoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | electoare | electoare |
| Articulat | electoarea | electoarele |
| Genitiv-Dativ | electoarei | electoarelor |
| Vocativ | electoareo | electoarelor |
- persoană care are mandat din partea unui grup de oameni să aleagă prin vot pe cineva.
- (înv.) persoană care reușea să obțină un mare număr de voturi pentru partidul său.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.