echilibristică

română

Etimologie

Din echilibrist. Confer germană Equilibristik.

Pronunție

  • AFI: /e.ki.li'bris.ti.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
echilibristică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ echilibristică invariabil
Articulat echilibristica invariabil
Genitiv-Dativ echilibristicii invariabil
Vocativ echilibristică invariabil
  1. arta de a-și păstra echilibrul în diferite poziții sau mișcări dificile ale corpului; număr de circ al echilibristului.
  2. (fig.) capacitatea de a se strecura cu îndemânare printre situații dificile; totalitatea eforturilor și mijloacelor întrebuințate pentru a ieși dintr-o situație dificilă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.