dumbeț
română
Variante
Etimologie
Din slavă (veche) donbĩcĩ. Confer dâmb.
Pronunție
- AFI: /dumˈbeʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului dumbeț | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dumbeț | dumbeți |
| Articulat | dumbețul | dumbeții |
| Genitiv-Dativ | dumbețului | dumbeților |
| Vocativ | dumbețule | dumbeților |
- (bot.) (Teucrium chamaedrys) plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine la vârful tulpinii; sclipeț.
Sinonime
- (bot.) (reg.) jugărel, jugăreț, sclipeț, spulberătură, șugărel
Cuvinte apropiate
- dâmb
- Dâmbovița
- dâmbovițean, dâmbovițeancă
- Dâmbovnic
- dâmbuleț
- dâmbușor
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.