duducă

română

Etimologie

Din turcă dudu „doamnă armeancă sau grecoaică”.

Pronunție

  • AFI: /du'du.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
duducă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duducă duduci
Articulat duduca duducile
Genitiv-Dativ duducăi duducilor
Vocativ duducă duducilor
  1. termen de politețe care se dădea altădată fetelor și femeilor tinere de la oraș.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.