domnie

română

Din domn + sufixul -ie.

Declinarea substantivului domnie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	domnie	domnii
Articulat	domnia	domniile
Genitiv-Dativ	domniei	domniilor
Vocativ	domnie	domniilor

autoritatea politică și juridică a domnului; demnitatea de domn.
timpul cât un domn se află la conducerea țării.
regiune sau populație stăpânită de un domn.
dominație, stăpânire, putere.
(înv.; formează locuțiuni pronominale cu valoare de pronume de reverență)
Vom face cum vei hotărî domnia-ta
(cu valoare de pronume al maiestății) măria-ta.

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.