dolină
română
Etimologie
Din sârbocroată dolina. Confer franceză doline.
Pronunție
- AFI: /do'li.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului dolină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dolină | doline |
| Articulat | dolina | dolinele |
| Genitiv-Dativ | dolinei | dolinelor |
| Vocativ | dolină | dolinelor |
- depresiune în formă de pâlnie, formată prin dizolvarea la suprafață a unor roci solubile.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.