dictator

română

Etimologie

Din franceză dictateur < latină dictator.

Pronunție

  • AFI: /dik.ta'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
dictator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dictator dictatori
Articulat dictatorul dictatorii
Genitiv-Dativ dictatorului dictatorilor
Vocativ dictatorule dictatorilor
  1. (în Roma antică) conducător al armatei cu puteri politice nelimitate, ales de senat, în vreme de război, de răscoale etc., pe o perioadă de șase luni.
  2. conducător de stat care dispune de puteri politice nelimitate.
  3. (fig.) persoană care are o conduită autoritară, care caută să-și impună cu orice preț voința.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.