desperechea

română

Etimologie

Din des- + a (îm)perechea.

Pronunție

  • AFI: /des.pe.reˈke̯a/


Verb


Conjugarea verbului
desperechea
Infinitiv a desperechea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 desperechez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să desperecheze
Participiu desperecheat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche.
  2. (v.tranz.) a scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.