desant

română

Etimologie

Din franceză descente, engleză descent.

Pronunție

  • AFI: /deˈsant/


Substantiv


Declinarea substantivului
desant
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desant desanturi
Articulat desantul desanturile
Genitiv-Dativ desantului desanturilor
Vocativ desantule desanturilor
  1. trupe parașutate sau debarcate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă.
  2. trupe de infanterie transportate, în timpul luptei, pe tancuri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.