creion
română
Etimologie
Din franceză crayon.
Pronunție
- AFI: /kreˈjon/
Substantiv
| Declinarea substantivului creion | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | creion | creioane |
| Articulat | creionul | creioanele |
| Genitiv-Dativ | creionului | creioanelor |
| Vocativ | creionule | creioanelor |
- instrument de scris, alcătuit de obicei din lemn, umplut cu grafit.
- Cineva scăpă pe jos un creion.
- desen realizat în creion.
- (fig.) mod de a scrie, de a compune; ușurința de a scrie, de a compune ceva (valoros).
- obiect în formă de creion preparat din substanțe cosmetice, folosit ca fard.
Sinonime
- 1: condei
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Vezi și
Traduceri
instrument de scris
|
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.