grafit

română

Etimologie

Din franceză graphite.

Pronunție

  • AFI: /ɡraˈfit/


Substantiv


Declinarea substantivului
grafit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grafit grafite
Articulat grafitul grafitele
Genitiv-Dativ grafitului grafitelor
Vocativ grafitule grafitelor
  1. carbon natural aproape pur, cristalizat în sistemul hexagonal, de culoare cenușie-neagră și cu luciu metalic, având numeroase folosiri în industrie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.